Ora Pamantului Botosani 2011

Cristian Român, inamicul apocalipselor

Cristian Român, inamicul apocalipselor: "
Cristian Român are o meserie rară la noi în ţară: este scriitor de ştiinţă. Preferă cuvântul de “scriitor” celui de “jurnalist” deoarece îi place să îmbrace ştiinţa rece, obiectivă, într-o poveste frumoasă. Miza este mare, iar bătălia o dă împotriva ignoranţei. Din păcate, adversarul este puternic. După cum spune şi el, „pseudoştiinţa se răspândeşte cu viteza întunericului”. Drept urmare, a atacat pe toate canalele posibile: online, presă tipărită, radio şi televiziune. Acum mai are puţin şi împlineşte două decenii de când scrie articole de popularizare a ştiinţei.

După Remus Cernea şi Toma Pătraşcu, cel de-al treilea episod al serialului VerticalNews dedicat oamenilor care vor să clădească o altă Românie vi-l aduce în prim-plan pe cel care a combătut neroziile ori de câte ori a avut ocazia. Este senior editor la revista „Ştiinţă şi tehnică” şi are o mulţime de emisiuni la radio şi la TV: „Maşina timpului” la Radio Lynx, „Cronica scepticului” şi „Cronica ştiinţă şi tehnică” la TVRM. În plus, îşi face timp şi să posteze pe blog.

Politicienii şi ştiinţa, un fel de „baba şi mitraliera”

Are personajele sale preferate pe care le urmăreşte constant pentru a afla ce catastrofe ne mai pândesc. Oreste, de pildă, un mare fan al teoriilor apocaliptice, este „abonat” la ironiile lui Cristian Român. La fel Urania, Alina Badic sau emisiunea „Semne” de pe TVR. „„Semne” e îngrozitoare. E un atac împotriva ştiinţei. Era atacată vaccinarea, care era prezentată ca o joacă a omului de-a Dumnezeu. E cumva un păcat să te vaccinezi”, povesteşte el.
În general, e foarte indignat de toate prostiile care se scriu în presă. Exemple sunt cu nemiluita: Luna e din fier, planeta Jupiter va exploda, în 2012 Pământul va începe să se rotească invers, gaura neagră provocată de acceleratorul de particule de la Geneva o să înghită lumea. Şi aşa mai departe. „Consider că eu însumi sunt atacat când văd aberaţiile de la televiziune. Sunt cumplit de revoltat şi e o revoltă amestecată cu groază”, explică el.

Şi mai grav i se pare că oameni cu funcţii importante în ţară cred în astfel de lucruri. Să ni-l amintim pe Mircea Geoană, candidat la preşedinţie în 2009, care se plângea pe la televiziuni că i s-au făcut farmece cu „flacăra violet” şi că d-asta a pierdut alegerile. Dar şi pe actualul şef al statului, Traian Băsescu: „Preşedintele nostru nu se plimba cu Aliodor Manolea? El e specialist în paranormal şi stă alături de preşedinte”, arată Român. Una e ca Oana Zăvoranu să meargă la vrăjitoare ca să scoată mercurul din ea, alta ca un politician precum Varujan Vosganian să descrie cum a fost supus atacurilor psihotronice de forţe oculte.

Prima amintire din cărucior: un avionCristian Român, de profesie inginer aerospaţial, nu s-a ocupat dintotdeauna de popularizarea ştiinţifică. Dar ştiinţa l-a fascinat de când era mic. Prima lui amintire e din cărucior: „Deasupra mea zbura un avion şi m-am mirat foarte tare. Şi aşa mi-au plăcut maşinile de zburat”, povesteşte Român, în vârstă de 53 de ani. La acea dată locuia la Mangalia şi privea ore în şir avioanele care îi treceau pe deasupra capului la parada de Ziua Marinei. Revista „Ştiinţă şi tehnică”, seria „Ştiinţa învinge” de la Editura Tineretului sau colecţia „Povestiri ştiinţifico-fantastice” au fost cele care l-au învăţat să citească. „În cărţile de povestiri SF era clar că ştiinţa îl făcea pe om să părăsească planeta”, spune el.

Nerăbdător, în clasa I a fost dezamăgit că fizica şi chimia se nu se studiau şi că nu aveau laborator. A recuperat însă pe plan artistic: i-a venit ideea să monteze în clasă o piesă de teatru pe baza serialului SF „Terra 2” din revista „Cutezătorii”. A desenat calculatoare şi rachete aşa cum şi le imagina cu mintea copilului de clasa a III-a: „Eu eram Ramiro, care la un moment dat şi păţea ceva: cădea. Şi am reuşit să cad foarte zgomotos, în aplauzele şcolii”. Acum, crede nu mai există acelaşi entuziasm pentru cluburi de ştiinţă în şcoli, iar literatura SF actuală îl dezamăgeşte prin accentele apocaliptice şi civilizaţiile care aduc „a combinat petrochimic, cu multe ţevi”.

„Teleenciclopedia” şi serile pe pervazul vecinilor

Televizor a avut târziu, abia pe la zece ani. La acea dată, cutia neagră cu imagini era scumpă, cât două salarii. Dar nu a ratat „Teleenciclopedia”. Vecinii de la parter aveau deja televizor, iar el şi alţi copii se uitau de afară, de pe pervaz. „Erau drăguţi, stăteau cu geamul deschis”, povesteşte Român.
Apoi s-a mutat la Bucureşti, unde a făcut liceul de fizică „Aurel Vlaicu”. Acum nu mai ducea dorul laboratoarelor. Erau atât de bine echipate, cu cea mai nouă aparatură din RDG, încât profesorii nu ştiau cum să le folosească. Îşi aminteşte că se învăţa serios: elevii aveau ca proiect să pună în funcţiune aparatura, iar câţiva colegi de-ai lui au construit un laser.
Tot în acea perioadă a început să facă paraşutism la Clinceni. Scopul său era să devină pilot, însă a înţeles rapid că nu va putea din cauza miopiei. Aşa că s-a reorientat spre Facultatea de Inginerie Aerospaţială de la Politehnică. În timpul facultăţii a fost contaminat de „microbul” scepticismului: „Mulţi dintre profesori ne repetau un lucru: nu luaţi formulele direct cum le vedeţi voi tipărite. Verificaţi-le. Oricând se poate strecura o eroare de tipar, pe care dacă nu o băgaţi de seamă, s-ar putea să vă aducă în dar o pereche de brăţări lipite. Inginerul de aviaţie are răspunderea vieţii a sute de oameni”.

Primul articol de ştiinţă: cum funcţionează bursa

După facultate, a lucrat la fabrica de avioane de la Bacău, apoi la cea de la Băneasa şi, într-un final, la Aerofina. A fost destul de dezamăgit: de obicei, trebuia să facă muncă de birou şi stătea mai mult în preajma hârtiilor decât a avioanelor. Lucrurile au început să scrârţâie şi, după Revoluţie, această industrie a intrat tot mai mult în declin.
Situaţia s-au schimbat într-o dimineaţă când, la cafea, a dat peste un anunţ dintr-un ziar.
Revista „Ştiinţa şi tehnică” organiza un concurs pentru angajarea unui redactor. S-a prezentat şi a obţinut postul, „care i se potrivea ca o mănuşă”. Primul articol pe care l-a scris era, culmea, despre economie: cum se joacă la burse.

Cum se umanizează ştiinţa: “Obezii trăiesc mai puţin. Stele obeze la fel”Despre profesia lui de acum are o idee care poate părea uşor ciudată la prima vedere: pleacă de la convingerea că oamenii nu vor să citească articole de ştiinţă. Aşa că se străduieşte să le scrie cât mai atrăgător: mai face câte o glumă, mai foloseşte câte o metaforă. Când scrie despre o stea, ea devine un personaj. Un om: „Uite, obezii trăiesc mai puţin. Stele obeze la fel”, spune Român. “Mie mi-a plăcut mereu ştiinţa povestită, nu relatată. Pentru că ştiinţa ca atare e rece. E lipsită de sentimente. Nu e nici frumoasă, nici urâtă, nici morală. E o constatare. Rolul celui care o comunică e să o umanizeze”, continuă el.

Ca să stârnească interesul oamenilor, chiar inventa poveşti după tiparul teoriei conspiraţiei: metanul ne va omorî, un virus le controlează mintea astronauţilor. „Şi la toate articolele astea, la sfârşit, ziceam: “Bă, păcăleală!””, poveşteşte râzând. Voia doar să le insufle cititorilor un strop de scepticism: „Poţi face informaţia credibilă minţind în draci”.La un moment dat, când nu au mai fost bani pentru plata chiriei din Casa Presei Libere, redacţia „Ştiinţă şi tehnică” s-a mutat la el acasă: „Întreaga bucătărie a revistei se petrecea în dormitorul meu. Acolo se făcea revista de la cap la coadă”. Era omul-orchestră: redactor, editor, făcea machetele, prelucra imaginile. “Asta e partea romantică”, îşi aminteşte acum.

„E dureros că în România omul de ştiinţă nu simte nevoia să acţioneze”

E nemulţumit că, în faţa avalanşei de aberaţii din presă sau de pe site-uri şi bloguri, oamenii de ştiinţă români nu ies în faţă ca să îşi spună cuvântul. „La noi în ţară, omul de ştiinţă, cel puţin în anumite zone, consideră că a ieşi în public e un semn de vedetism. Că nu ţine de zona sobră a omului de ştiinţă. Pentru mine e dureros că în România omul de ştiinţă nu simte nevoia să acţioneze, să protesteze când lucrurile o iau razna”. Aşa că rămâne loc pentru pseudoştiinţă: „Antidarwiniştii şi-au găsit spaţiu la TV. Academia Română, în loc să dea un comunicat în ce priveşte atacarea lui Darwin, a tăcut”.

Din punctul lui de vedere, cultura generală trebuie să includă şi ştiinţa. „Fiecare pământean trebuie să aibă un minimum de cunoştiinţe din zona ştiinţei: care e diferenţa dintre o stea şi o planetă. Dacă eu fac un dezacord sau stâlcesc nişte cuvinte, toţi mă vor condamna. Dar faptul că cineva nu ştie lucruri elementare de matematică, regula de trei simplă, e un semn de mare valoare. Te poţi lăuda cu asta. Am văzut la televizor. Dar nu am văzut pe niciunul să se laude că nu ştie care e diferenţa dintre subiect şi predicat”.

O altă problemă este cea a educaţiei care se face în şcoli. Român consideră că, din păcate, elevii nu sunt învăţaţi să fie sceptici. „Principala armă a ştiinţei este îndoiala. Nimic nu trebuie luat de bun”, spune el. La şcoală copiilor li se spune că Pământul se roteşte în jurul Soarelui, dar nu li se explică dovezile: „Noi am învăţat la şcoală sub formă de definiţie. Nu am fost învăţaţi să ne punem întrebări”.

Până una-alta, Cristian Român îşi continuă lupta. Este însă una de durată, iar finalul ei, spre deosebire de aşa-zisul sfârşit al lumii, nu e aproape: „Acum vreo două săptămâni mă opreşte o doamnă la a patra tinereţe. „Nu vă supăraţi, dumneavostră sunteţi Cristian Român?” Mamă, m-am topit imediat. Dacă mă ştiu şi doamnele în vârstă e bine. „Eu sunt” şi aşteptam să mă întrebe de una, de alta. Dar zice: „De ce nu mai este emisiunea lui Oreste?””.

Poveste spusă de A.D."

Raport: Principalele vulnerabilităţi ale sistemului judiciar-subfinanţarea şi lipsa ...

Raport: Principalele vulnerabilităţi ale sistemului judiciar-subfinanţarea şi lipsa ...: "Principalele vulnerabilitati cu care s-a confruntat sistemul judiciar in anul 2010 au fost, in opinia judecatorilor si procurorilor, insuficienta finantare, lipsa resurselor umane, practica neunitara sau cadrul legislativ instabil, potrivit Raportului privind starea justitiei in 2010, potrivit Newsin.
Astfel, potrivit raportului citat, in perceptia instantelor, principalele vulnerabilitati cu care s-a confruntat sistemul judiciar, in perioada de referinta, s-au datorat unor factori precum: ..."

Corneliu Vadim Tudor a fost trimis în judecată pentru scandalul evacuării PRM.

Corneliu Vadim Tudor a fost trimis în judecată pentru scandalul evacuării PRM.: "Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului General pentru ultraj si nerespectarea unei hotarari judecatoresti, in scandalul evacuarii din luna ianuarie a sediului Partidului Romania Mare din strada Emile Zola.
Potrivit procurorilor, cu prilejul punerii in executare silita, la data de 4 ianuarie 2011, a unui titlu executoriu privind un imobil situat in Bucuresti, Sector 1, inculpatul Corneliu Vadim Tudor s-a impotrivit executarii prin amenintare si ..."

Toma Pătraşcu, omul care dinamitează „înhăitarea” dintre stat şi biserică

Toma Pătraşcu, omul care dinamitează „înhăitarea” dintre stat şi biserică: "
De fiecare dată când se dă câte o lege care favorizează biserica, Toma Pătraşcu e la datorie şi lansează mesaje şi comunicate cu texte de genul “Stop îndoctrinării religioase în şcoli” sau “Nu-ţi lăsa banii în plata Domnului”. Bineînţeles, Biserica Ortodoxă nu a văzut cu ochi bune astfel de atitudini şi a replicat făcând aluzie la ateismul comunist de pe vremuri. Pătraşcu zâmbeşte relaxat la astfel de acuzaţii: “Mi se pare uşor ridicol pentru o organizaţie care nu a avut nicio reacţie faţă de toţi înalţii ierarhi care au fost dovediţi colaboratori ai Securităţii”.

După ce ieri VerticalNews v-a prezentat povestea lui Remus Cernea, astăzi vorbim despre un alt român care militează pentru valorile în care crede: Toma Pătraşcu, vicepreşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste Române, unul dintre criticii cei mai îndârjiţi ai „atitudinii de concubinaj” dintre stat şi biserică. Duelul asociaţiei nu este cu Biserica Ortodoxă, ci cu statul care favorizează cultele, deşi ar trebui să fie neutru, explică el.
Aseară, preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii parteneriatului stat-biserică.

Îndoctrinarea actuală, mai nocivă decât cea comunistă

„Înhăitarea” dintre ierarhia bisericească şi clasa politică a ajuns să îl deranjeze imediat după revoluţie, pe când avea 22 de ani. Atunci a fost uluit că în ‘90 „nu s-a făcut decât să se înlocuiască ideologia comunistă cu o ideologie naţionalist-ortodoxistă”. „Eu am prins pionierii, am prins UTC-iştii. Nu era aşa ceva. Nici nu se compară cu îndoctrinarea care se făcea atunci. Atunci era de formă. Acum, pe banii statului, din clasa I până în clasa a XII-a, timp de o oră pe săptămână, copiii sunt îndoctrinaţi”, completează el.

Înainte de ‘89, pe când era elev la Colegiul Naţional Vlaicu Vodă din Curtea de Argeş, a „scăpat” de orele de religie. Pe atunci, pur şi simplu nu se făceau. Familia sa era foarte amestecată din punct de vedere religios. Mama sa nu este credincioasă, însă tatăl da. Avea şi o mătuşă foarte bisericoasă care se străduia să îl înveţe rugăciuni. Însă Pătraşcu spune că nu a fost niciodată credincios şi că nu a fost influenţat de nimeni în această privinţă.
ASUR a fost înfiinţată recent, în februarie 2010. „Colegul meu Ati, preşedintele asociaţiei, ne-a şi povestit că prietena lui i-a zis la un moment dat: „Mă, mai termină odată cu bombănitul. Ori taci din gură ori pui mâna şi faci ceva!””, spune Pătraşcu. Organizaţia a atras oameni din tot soiul de domenii: medici, economişti, ingineri sau umanişti. Cotizanţi, sunt 14 membri, dar au sute de simpatizanţi pe Facebook.

A lansat formula „8.300 de biserici, doar 4.700 de şcoli generale”

În cazul său, determinant a fost faptul că are două fetiţe, una de cinci ani, cealaltă de doi, care se apropie încet-încet de mersul la şcoală. „Şi sunt îngrozit de ce o să găsească acolo”, spune el, după care aminteşte de ore de religie la care elevilor li se istorisesc poveşti „horror” cu sfinţi care mor înţepaţi cu furci de fier, răstigniţi cu capul în jos sau decapitaţi. Fata lui cea mare, de pildă, a fost marcată timp de câteva zile după ce i s-a descris scena răstignirii, cu piroanele mari de fier bătute în mâini. Un alt exemplu este cel al unei fetiţe care a aflat de la profesoara de religie că cei născuţi prin cezariană sunt blestemaţi. Deşi îi e teamă că fetele sale vor fi marginalizate, ia serios în calcul să le retragă de la ora de religie: „Îi laşi să se ducă la nişte ore de imbecilizare sau îi scoţi cu riscul izolării?”.

Uneori, îl apucă patru noaptea tot scriind comunicate de presă sau postând pe site-ul asociaţiei. Dimineaţa trebuie însă să se ducă la serviciu: e director de marketing la o firmă de IT. Soţia sa îi împărtăşeşte convingerea religioasă şi îi înţelege fervenţa. Tot documentându-se, Pătraşcu a remarcat că în România sunt „18.300 de biserici, doar 4.700 de şcoli generale”. Odată lansată, formula lui Pătraşcu a avut un mare succes, a împânzit Internetul şi panourile publicitare.

S-a aventurat şi să citească Legea bugetului, care are, arhivată, 57 de Mega. Aşa a descoperit în stufosul document tot felul de lucruri „foarte bine ascunse”. De pildă, în 2012, fondurile alocate pentru construcţii şi reparări de biserici se multiplică de trei ori faţă de 2011, fiind totodată de 3,3 ori mai mari decât suma de bani pentru refacerea infrastructurii şcolare. În plus, în acest an, fondul de salarii pentru preoţi a crescut cu 8,5% faţă de 2011, completează Pătraşcu.

Boxele bisericilor goale „urlau mai ceva ca la manele”

De-a lungul timpului a citit părţi din Biblie şi a mai intrat în biserici din curiozitate. De multe ori s-a distrat: boxele „urlau mai ceva ca la manele”, în schimb bisericile erau goale, cu doi-trei oameni sau aveau lacătul pus pe uşă.
În afară de descâlcirea încrengăturilor stat-biserică, Pătraşcu militează şi pentru promovarea ştiinţei şi a educaţiei. Recent, probabil că l-aţi văzut la televizor înghiţind un pumn de pastile homeopate. Nu a păţit nimic: voia doar să arate că aceste medicamente nu au niciun efect pentru că sunt „apă chioară”.
„Mi-aduc aminte că eram în clasa a III-a când a fost cutremurul din ‘77 şi erau mari discuţii prin clasă „cum ne-a pedepsit Doamne-Doamne”. Şi mi se păreau nişte aberaţii. Bineînţeles că ştiam de la ce vine cutremurul, că ştiam de tectonica plăcilor la 9 ani”, îşi mai aminteşte el.

Un alt moment când a dat piept cu lipsa de simţ critic românesc a fost pe când făcea un master la Open University Business School. Înainte de examene se distra teribil când, invariabil, studenţii se întrebau „Da’ noi până la urmă ce scriem la examen?”, atunci când era necesară o abordare critică a unei teme. „Nu discutăm de copii de clasa I, a IIa, de liceu. Discutăm de manageri din companii multinaţionale. Ei nu puteau să treacă prin filtrul critic mai multe teorii care, mai mult sau mai puţin, puteau să se bată cap în cap. Împotriva a asta luptăm. Oameni, destupaţi-vă creierele!”.

Pentru ce militează ASUR:

• Taxarea cultelor religioase. Statul ar trebui să aducă bani la buget, cu atât mai mult într-o perioadă de criză.


• Stoparea îndoctrinării religioase din şcoli. Asociaţia cere eliminarea orei de religie predată confesional şi înlocuirea sa cu o oră de istorie a religiilor. Pătraşcu e foarte nemulţumit de unele manuale de religie. Unul dintre ele, apărut la editura Sf. Mina şi adresat elevilor de clasa I, arată o fetiţă neascultătoare peste care dă o maşină. „Învăţătură: neascultarea se pedepseşte”, este motivat accidentul în manual. Referitor la acest aspect, Pătraşcu le cere părinţilor să îi anunţe pe adresa asociaţiei dacă se confruntă cu astfel de cazuri.


• Eliminarea legii parteneriatului între stat şi biserică în domeniul asistenţei sociale (prin care statul ar urma să finanţeze cu 80% acţiunile de protecţie socială ale cultelor). „Noi am spus-o pe faţă. Considerăm că acestă lege nu este altceva decât mită electorală pentru biserici. Proiectul este vechi, de ani de zile zace în Parlament”, spune Pătraşcu. În plus, acest tip de asistenţă socială va fi folosită pentru prozelitism, consideră el.


• Educaţie ştiinţifică serioasă. „E putred învăţământul. Corpul profesoral este depăşit. Este nociv. Nu la nivel individual. E o problemă de cultură la nivelul corpului profesional, la nivelul ministerului şi al societăţii”, arată vicepreşedintele ASUR. Pătraşcu exemplifică printr-un mail primit pe adresa asociaţiei: „Nu mai avem nicio şansă. Sora mea, elevă la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti mi-a spus ieri că ea nu crede în evoluţie pentru că toţi profesorii ei spun că e o prostie. Cel de biologie, cel de filosofie, cel de religie. Medicul de familie i-a zis acelaşi lucru. Argumentele mele sunt egale cu zero în faţa ei pentru că eu sunt un simplu absolvent de Drept, nu am competenţe necesare în domeniul respectiv. Şi încă ceva: i s-a mai zis la şcoală că nu se ştie sigur că Pământul e rotund pentru că omul nu a călcat în spaţiu şi că toate emisiunile spaţiale sunt trucate la Hollywood. Nu se mai poate reforma învăţământul românesc. Aşa că nu ar trebui să ne mai mire atitudinea clasei politice. România e pierdută”.


• În curând, ASUR va lansa o campanie legată de recensământul din această toamnă. „Toţi banii care se alocă, se alocă conform datelor recensământului. Iar datele de la recensământ sunt putrede. Nu se poate ca în România cei atei sau fără religie să fie 0,1%. Nici Nea Nicu la alegeri nu se alegea de unul singur cu 99,99% din voturi. Nici el nu avea tupeul ăsta. Nu se poate ca 99,99% să fie credincioşi”. Pătraşcu spune că, pe de altă parte, sondajele Gallup arată că 7% din populaţie spune că religia nu are nicio importanţă pentru ei. Nu vrea să spună că se minte pe faţă, ci că există presiuni. Spre exemplu, oamenii cred că dacă au fost botezaţi sunt ortodocşi, iar alţii, care sunt atei, se tem să recunoscă de frica marginalizării. „În esenţă, să declari pe bune ce crezi. Şi să nu-ţi fie frică sau jenă de nimeni să-ţi asumi identitatea. Pentru că ceea ce spui e ca la vot: are implicaţii majore în viaţa ta”, spune el.

Poveste scrisă de A.D."

Cea mai mică garsonieră din New York: 8 metri pătraţi | VIDEO

Cea mai mică garsonieră din New York: 8 metri pătraţi | VIDEO: "Scriitoarea Felice Cohen a decis să trăiască în inima Manhattanului, în New York, însă într-o casă 'minusculă'. Chiar dacă este înconjurată numai de pereţi, merită sacrificiu. Plăteşte o chirie de 4 ori mai mică decât vecinii ei,..."

Wikileaks: Patriarhul Daniel a discutat cu americanii despre legalizarea prostituţiei | Romania Libera

Wikileaks: Patriarhul Daniel a discutat cu americanii despre legalizarea prostituţiei | Romania Libera: "Ambasadorul Taubman pare încântat de schimbarea pe care noul Patriarh a adus-o în Biserica Ortodoxă. „După decenii sub bătrânul Patriarh Teoctist, există o adiere proaspătă în Biserica Ortodoxă Română. Patriarhul Daniel are o experienţă internaţională abundentă, este fluent în engleză şi în alte limbi şi este experimentat în a trata cu alţii într-un cadru ecumenic - calităţi care până acum nu ieşeau în prim plan când aveai de-a face cu bătrânii Bisericii, aici în România. Patriarhul cunoscător al mass-media este de asemenea foarte conştient de puterea şi influenţa pe care biserica sa o are în a modela opinia publică'."